1.Cenușa hrănește plantele
Cenușa nu conține azot, în schimb include până la 30 de elemente: potasiu, calciu, magneziu, fier, siliciu, fosfor, sulf, bor, mangan etc.
Cenușa poate înlocui îngrășămintele cu fosfor și potasiu. Totuși, cenușa de lemn și cenușa provenită din arderea paielor conțin un număr diferit de elemente. 100 gr de cenușă de lemn (un pahar de 200 gr) are 3 gr de fosfor, 8 gr de potasiu și 25 gr de calciu. Cenușa de paie numără mai multe substanțe nutritive – 5-6 gr de fosfor și 10-16 gr de potasiu.
Când pregătiți pământul primăvara (dacă nu a fost fertilizat în toamnă), adăugați 100 gr de cenușă (1 pahar) la 1 m2, ceea ce înlocuiește 1 lingură de sulfat de potasiu. Prin acest adaos, plantele sunt practic asigurate cu bor, care aproape întotdeauna lipsește în soluri nisipoase.
Unii grădinari recomandă să adăugați câte 3-5 pahare de cenușă la 1 m2 atunci când săpați și amestecați pământul (în solurile nisipoase se adaugă numai primăvara). Dar această cantitate poate avea o influență negativă asupra animalelor care trăiesc în pământ (în special asupra râmelor). Pentru că, de fapt, cenușa este foarte alcalină.
Puteți adăuga nu numai cenușă uscată, dar și infuzie de cenușă – 1 pahar de cenușă la 1 căldare de apă și folosiți acest amestec în timpul irigării, pentru 1-2 m2, în calitate de fertilizant pentru plante.
Introducerea regulată a cenușii în sol sub flori, tufișuri, legume și chiar arbori îmbunătățește hrănirea acestora, crește rezistența plantelor la boli și la schimbările meteorologice.
Iar frunzele plantelor, care au fost fertilizate cu cenușă, devin rigide și nu sunt afectate de afide și insecte mâncătoare de frunze.
2.Cenușa ajută în lupta contra dăunătorilor
Cenușa nu distruge însăși dăunătorii. Dar le creează un mediu nefavorabil, iar frunzele le face mai rigide și inaccesibile pentru afide.
Împotriva dăunătorilor se folosește infuzia de 24 de ore (100 gr de cenușă cernută la 10l de apă). Un astfel de duș este benefic în special pentru varză, coacăză și prune.
Se consideră că, în concentrații mari (până la 1 kg la 1m2), cenușa poate distruge viermele sârmă.
3.Cenușa – un remediu profilcatic împotriva putregaiului în păstrarea legumelor
Cu cenușă se presară tăieturile plantelor cu rădăcini cărnoase (cum ar fi dahlia). Astfel, suprafața se usucă și se formează o barieră contra putregaiului.
De asemenea, este benefică ”presărarea” legumelor puse la păstrare pe timp de iarnă (cartofi, morcov, sfeclă roșie). Aceasta este și o măsură profilactică contra diverselor boli fungice ale plantelor, și nu numai, care deseori se manifestă pe parcursul păstrării acestora.
4.Cenușa favorizează germinarea prietenoasă și rapidă a semințelor, întărește răsadurile
Mulți grădinari folosesc cenușa pentru înmuierea semințelor înainte de plantare. Se folosesc 2 linguri de cenușă la 1l de apă, se infuzează timp de 2 zile, apoi se strecoară.
Această tinctură poate fi folosită și pentru fertilizarea răsadurilor de legume sau flori.
5.Cenușa îmbunătățește structura solului și îmbogățește compostul
Spor la grădinărit!