Cum folosiți cenușa în grădina cu legume!

Atunci când fertilizați legumele cu cenușă, trebuie, în primul rând, să țineți cont de aciditatea solului. Cenuşa nu este recomandată a fi folosită pe solurile alcaline pentru că le alcalinizează și mai mult. Pe când fertilizrea solului acid transformă reacția în una neutră.

Pentru mai multe detalii: ce cantitate se conține în diferite recipiente, cum se prepară infuzia de cenușă, cum se prepară decoctul de cenușă, cum se face fertilizarea foliară, găsiți aici: Cum să fertilizați corect plantele cu cenușă!

Fertilizarea castraveților cu cenușă

Castraveților, în perioada de formare a ovarelor, le lipsește foarte mult potasiul și calciul. Iată de ce, pentru a îmbunătăți maturarea legumelor, plantele se udă, la începutul perioadei de înflorire, cu infuzie de cenușă cum se prepară infuzia găsiți aici (câte 500 ml la fiecare tufă). Procedura se repetă la fiecare 10 zile.

Castraveții, cultivați în câmp deschis, se fertilizează adăugător prin metoda foliară: se stropesc cu decoct de cenușă, astfel încât toată suprafața frunzelor să fie acoperită cu depuneri de culoare cenușie. În perioada de creștere activă și de formare a mugurilor se efectuează câte 3-4 fertilizări pe lună.

Fertilizarea roșiilor și ardeilor grași cu cenușă

La cultivarea roșiilor și ardeilor, se adăugă câte 3 pahare de cenușă la 1 m²  cât are un pahar de cenușă găsiți aici , atunci când se sapă pământul și câte un pumn de cenușă în fiecare groapă, atunci când se plantează răsadurile. Cenușa poate fi adăugată sub tufele de roșii și ardei pe parcursul întregii perioade vegetative. De fiecare dată, înainte de a uda plantațiile, pământul de sub tufe se presară cu cenușă, iar apoi se amestecă.

Fertilizarea cepei și usturoiului cu cenușă

Sub ceapă și usturoi, atunci când se sapă pământul toamna, se adaugă câte 2 pahare de cenușă la fiecare m² cât are un pahar de cenușă găsiți aici, iar primăvara – câte 1 pahar la 1 m². Aceste culturi sunt predispuse la putrezirea rădăcinilor, iar introducerea cenușii în pământ împiedică creșterea bacteriilor de putrefacție.

De asemenea, ceapa și usturoiul pot fi hrănite cu infuzie de cenușă sub tufă sau puteți iriga rândurile. Dar aceste proceduri se fac cel mult de 3 ori pe parcursul sezonului.

Fertilizarea cartofilor cu cenușă

Atunci când se sădesc cartofii, se adaugă în fiecare groapă sub tubercul câte 2 linguri de cenușă cât are o lingură de cenușă găsiți aici. În timp ce se sapă pământul, se folosește câte 1 pahar de cenușă la fiecare m². În perioada vegetativă, în timpul primei mușuroiri, se adaugă câte 1-2 linguri de cenușă sub fiecare tufă, iar în timpul celei de-a doua mușuroiri (la începutul formării mugurilor) cantitatea de cenușă crește – câte ½ pahar sub tufă. De asemenea, este foarte util să stropiți frunzele cartofilor cu decoct de cenușă cum se prepară decoctul de cenușă găsiți aici

Pudrarea cartofilor cu cenușă

Puteți presăra tuberculii de cartofi cu cenușă atunci când îi plantați, astfel îi veți proteja de viermele sârmă.

Fertilizarea varzei cu cenușă

Sub diferite tipuri de varză se adaugă, atunci când se sapă pământul, câte 1-2 pahare de cenușă la fiecare m² și câte un pumn în fiecare groapă, când se plantează răsadurile. Cenușa mai protejează perfect și cruciferele de dăunători: planta se stropește cu infuzie pe frunze. Numărul de prelucrări depinde de condițiile meteorologice: dacă sunt ploi, frunzele trebuie stropite mai des.

Fertilizarea morcovului și sfeclei roșii cu cenușă

Înainte de semănarea acestor culturi, în pământ se adaugă câte 1 pahar de cenușă la fiecare m². După apariția germenilor, plantațiile de morcov și sfeclă trebuie presărate o dată pe săptămână, înainte de udare, cu cenușă.

Fertilizarea dovleceilor cu cenușă

Sub dovlecei se adaugă câte 1 pahar de cenușă la 1 m² atunci când se sapă pământul, câte 1-2 linguri – în fiecare groapă la plantarea răsadurilor, iar pe pământurile sărace, în perioada vegetativă, plantele se fertilizează adăugător în timpul udării: se folosește câte 1 pahar de cenușă la 1 m².

Utilizarea cenușei în grădină

Cu ajutorul cenușii puteți proteja copacii și arbuștii de boli și dăunători, cum ar fi mana, cleștarul, viermele fructelor, viespea neagră a vișinului etc. Pentru aceasta, plantele sunt stropite cu un decoct pregătit conform aceleiași rețete ca și pentru fertilizarea foliară a legumelor. Prelucrarea se face seara pe vreme liniștită.

De asemenea, cenușa este bună ca îngrășământ, care stimulează dezvoltarea plantelor și le întărește.

Fertilizarea căpșunilor cu cenușă

Cășunile se presară cu cenușă imediat după perioada de înflorire, cu câte 10-15 gr la tufă. Acest lucru împiedică răspândirea putregaiului cenușiu. Dacă procedura trebuie repetată, se folosește de 2 ori mai puțină cenușă.

Căpșunile fertilizate cu cenușă dau un număr mai mare de pedunculi și, respectiv, mai multe fructe.

Cenușa folosită în formă solidă protejează căpșunile de dăunători la fel de bine.

Fertilizarea strugurilor cu cenușă

Strugurii se fertilizează de 3-4 ori pe parcursul sezonului: după apusul soarelui, pe frunzele plantelor se pulverizează decoctul de cenușă. Este foarte important să vă asigurați că frunzele sunt acoperite uniform cu soluție.

Coardele de viță-de-vie la fel pot deveni un îngrășământ eficient. Toamna, după culegerea strugurilor, toți lăstarii tăiați (aceștia trebuie să fie absolut sănătoși) se ard. Peste cenușa obținută (1 kg) se toarnă 3 căldări de apă și se lasă la infuzat. Soluția obținută se păstrează la loc răcoros timp de cel mult 1 lună, fiind amestecată periodic. Înainte de utilizare, infuzia se diluează cu apă în proporții de 1:5 și se mai adaugă și săpun ras de rufe.

Fertilizarea copacilor și arbuștilor cu cenușă

Atunci când se plantează răsaduri de pomi fructiferi și arbuști, în sol, la o adâncime de 8-10 cm, se adaugă câte 100-150 gr de cenușă la 1 m². Acest îngrășământ ajută planta să se acomodeze mai rapid la noile condiții și la dezvoltarea sistemului radicular.

Copacii și arbuștii maturi se hrănesc cu cenușă o dată în 4 ani: se adaugă câte aproximativ 2 kg de cenușă în pământul din jurul tulpinii.

Stropira arbuștilor

Pentru a preveni bolile și dăunătorii, se recomandă să stropiți frunzele plantelor fructifere cu infuzie de cenușă.

Fertilizarea florilor cu cenușă

Îngrășământul din cenușă este deosebit de folositor pentru trandafiri, crini, clematis, gladiolă și bujori. La plantarea răsadurilor de flori, se adaugă câte 5-10 gr de cenușă în fiecare groapă.

Florile afectate de dăunători se stropesc uniform cu infuzie de cenușă (adăugând săpun). Procedura se efectuează dimineață pe vreme fără vânt, când este rouă sau după ploaie. În timpul secetei, puteți stropi florile mai întâi cu apă la temperatura camerei, apoi cu infuzia de cenușă.

Spor la grădinărit!