Imediat după plantarea răsadurilor, castraveții se perlucrează cu amestec de lapte acru și o cantitate mică de permanganat de potasiu (0,3 gr la 10l de apă).
Următoarele fertilizări și prelucrări profilactice împotriva dăunătorilor se efectuează la interval de 15 zile:
-soluție de coji de ceapă (turnați apă peste 500 gr coji de ceapă și lăsați la măcerat pentru 24 de ore, apoi aduceți amestecul până la punctul de fierbere, îl lăsați să se răcească și diluați soluția obținută cu apă 1:10);
-stropiri cu infuzie de rostopască (500 gr de compoziție verde se infuzează în apă timp de 3 zile, apoi se strecoară și se diluează cu apă 1:15, iar cu infuzia obținută se stropesc plantele);
-stropiri cu amestec de lapte acru și acid ascorbic (1 pastilă la 5l de apă).
Castraveții se udă și se fertilizează seara, după apusul soarelui.
Nu uitați că după irigările dese, pământul devine mai dens, astfel rădăcinile mici nu au acces la substanțele nutritive. Din acest motiv, de câteva ori pe parcursul sezonului se recomandă să presărați sub tufele de castraveți humus, turbă, rumeguș sau iarbă cosită.
După aceasta, pe rădăcina principală se formează peri noi și mici care absorb substanțele nutritive, astfel castraveții primesc hrană suplimentară, iar grădinarii – mai multe legume.
Pentru o recoltă bogată de castraveți, plantele au nevoie de fertilizare regulată!
Maiaua de pâine este cel mai bun îngrășământ, care se prepară foarte simplu:
-Umpleți 2/3 din găleată cu coji de pâine neagră,
-turnați apă și puneți deauspra o greutate, pentru ca cojile să nu se ridice la suprafață.
-Puneți căldarea la loc cald pentru o săptămână, să fermenteze amestecul.
Maiaua obținută se diluează cu apă (1:3) și se udă castraveții sub rădăcină – câte 500 ml sub fiecare tufă.
Spor la grădinărit!