Opt dovezi ale faptului că nu cumpărați unt adevărat!

Untul este un produs nelipsit din meniul zilnic al majorității oamenilor. El este inclus în tartinele servite la micul dejun, în aluaturi, prăjituri și alte feluri de mâncare, este folosit la prăjit și pentru ungerea clătitelor, ca să fie mai gustoase. Până în deceniul trecut autenticitatea untului era determinată ochiometric. Dar nu mai trebuie să procedați așa, deoarece există moduri, care permit depistarea untului falsificat.

Într-o revistă, pe care o citim frecvent, am găsit informații despre verificarea autenticității untului. Am completat sfaturile respective cu cunoștințele noastre și cele ale mamelor noastre trecute prin viață. Iată care sunt criteriile, pe care le luăm în considerație, când alegem untul.

CUM TREBUIE SĂ ALEGEȚI UNTUL ÎN MAGAZIN?

În primul rând, atrageți atenția la denumirea produsului. Pe ambalaj trebuie să fie scris cuvântul „Unt” și în niciun caz „Untișor”, „Pastă cu unt” sau alte cuvinte comerciale. Dacă producătorul și-a numit produsul „unt”, înseamnă că el este obligat să respecte tehnologia producerii lui. 

Apoi studiați conținutul produsului. În acest caz cu cât numărul ingredientelor indicate este mai mic, cu atât mai bine. Trebuie să vă alerteze grăsimile vegetale, emulgatorii și stabilizatorii de gust. Ei sunt ascunși sub diverse E-uri (E306, E202, E471). Cel mai bine ar fi să puneți înapoi pe raft produsele cu asemenea compoziții.

Cumpărați untul, pe care scrie „Tradițional” sau „Țărănesc”. În conformitate cu tehnologia standard de producere, acestea sunt pregătite doar din smântână dulce, substrat bacterian, sare și caroten (colorant). Conținutul lipidic al acestor tipuri de unt depășește 72.5%.

Un aspect important, pe care nu trebuie să-l neglijați, este prețul untului. Gândind logic, prețul unui kilogram de unt trebuie să corespundă prețului a 3.5 litri de smântână dulce 30% sau a 40 litri de lapte. De aceea, untul adevărat nu poate fi ieftin.

Acum să trecem la termenul de valabilitate a untului. Conform standardelor de producere, acesta nu trebuie să depășească 5 săptămâni din momentul preparării. Dar, după cum afirmă specialiștii, untul poate fi păstrat la congelator și până la 9 săptămâni.

DETERMINAREA AUTENTICITĂȚII UNTULUI ÎN CONDIȚII CASNICE

Culoarea naturală a untului este bej cu nuanță gălbuie. Dacă untul are culoare prea deschisă, cel mai probabil el conține puține grăsimi. Iar dacă este prea galben, înseamnă că producătorul a exagerat cu adăugarea coloranților. 

Dacă este lăsat la cald, untul începe să se topească uniform și nu trebuie să apară picături de lichid pe suprafața lui. Acestea apar pe margarină. Untul adevărat se topește mai lent decât margarina.

Puteți să verificați compoziția untului, scufundând o bucățică din el în apă caldă. Untul adevărat trebuie să se dizolve complet. Pe suprafața apei trebuie să se formeze o peliculă de grăsime. Fulgii albi indică untul contrafăcut.

Doar vi se pare că asemenea cercetări necesită prea mult timp. Fiți vigilenți, când mergeți la cumpărături și veți avea întotdeauna doar produse calitative și naturale pe masă. Apropo, voi cum verificați autenticitatea untului? Povestiți-ne în comentarii!

Spor la gătit!