Aflați mai jos care este perioada potrivită pentru plantarea usturoiului toamna, tehnologia de plantare, cum trebuie prelucrați cățeii înainte de plantare, cum să aranjați paturile și multe alte detalii ale acestui proces.
1.Toamna, usturoiul nu se plantează mai devreme de mijlocul lunii septembrie și mai târziu de prima decadă a lunii decembrie. Însă momentul potrivit îl alegeți dumneavoastră, ținând cont de condițiile meteorologice din regiunea în care locuiți. Orientativ, cu 3-4 săptămâni înainte de primele înghețuri, dacă vorbim despre plantarea tradițională, la o adâncime de 5 cm.
2.Referitor la locul plantării, este de menționat faptul că usturoiul nu se plantează 2 ani consecutiv pe aceeași porțiune de pământ. De asemenea, evitați solul fertilizat cu gunoi de grajd, dacă doriți să evitați culturile cu masă vegetativă bogată, dar cu căpățâne nedezvoltate. În plus, în astfel de sol crește riscul infectării cu boli fungice.
Alegeți un loc bine iluminat. Este foarte bine dacă patul se află pe partea de est-vest. Săpați terenul și îndepărtați buruienile cu tot cu rădăcini. De regulă, în sol se adaugă compost, iar dacă este acid, atunci cenușă. După introducerea îngrășămintelor, e nevoie să prelucrați solul cu soluție de sulfat de cupru (40 gr la 10l de apă) sau cu soluție roz de permanganat de potasiu, folosind 1l de soluție pentru 1m².
3.Un moment la fel de important în acest proces este însăși pregătirea usturoiului. Pentru început, separați cățeii și îi alegeți pe cei mai mari și mai calitativi. Acest lucru se face chiar înainte de plantare. Dacă doriți să protejați recolta de diverse boli, e nevoie să înmuiați materialul săditor în soluție de preparat fungicid pentru 5 minute. Sau înmuiați cățeii timp de 10 minute în soluție de permanganat de potasiu, apoi în apă cu sare, iar la final prelucrați-i cu soluție de sulfat de cupru (1 linguriță la 2l de apă).
4.Să vorbim despre procesul propriu zis de plantare. Pentru aceasta, e nevoie să faceți în prealabil însemnări pe o cherestea, realizând crestături pe toată lungimea ei la 15 cm distanță.
Patul îl marcați cu țăruși, delimitând marginile, și întindeți o sfoară pe una din părți. Aceasta va fi partea de control, unde veți pune cheresteaua și veți face gropile.
Astfel, de-a lungul cherestelei, în dreptul fiecărei crestături, faceți câte o groapă, folosind un țăruș. Continuați să faceți gropi, păstrând o distanță între rânduri de 25 cm.
Gropile trebuie să iabă o adâncime de 5 cm, adică de la vârful cățelului până la suprafața solului rămân 3-4 cm. Dacă veți planta usturoiul la o adâncime mai mare, acesta va crește mic, iar dacă la o adâncime mai mică, va îngheța.
Apoi, în fiecare groapă, adăugați câte 1 lingură de nisip de râu, apoi puneți vertical 1 cățel de usturoi și îl acoperiți cu încă 1 lingură de nisip. Nisipul va îndeplini funcția de drenaj și îl va proteja de mucegai pe perioada ploilor de toamnă. Nu îndesați usturoiul în pământ, deoarece astfel îl puteți deteriora.
La final, e nevoie doar să nivelați suprafața solului cu o greblă, acoperind gropile cu pământ. Peste iarnă, acoperiți patul cu tulpini uscate de plante, fără inflorescențe și semințe, cum ar fi tufe uscate de zmeur. Acestea vor proteja usturoiul de înghețuri și vor împiedica umidificarea excesivă a solului.
Spor la grădinărit!