Înmulțirea violetelor prin frunză nu este complicată, dar este foarte important ca frunza să fie luată de pe plantă sănătoasă și viguroasă. Nu așteptați rezultat rapid, de la înrădăcinare până la înflorire va fi nevoie să aveți destulă răbdare, procesul durează aproximativ 9 luni. Tot acest timp va trebui să depuneți efort. Ar fi bine să începeți să vă ocupați de violete în perioada caldă a anului, în caz contrar, înrădăcinarea ar putea dura mai mult. Sperăm că nu v-am speriat și vom începe împreună acest proces foarte captivant – cultivarea propriei violete.
Deci, avem o frunză sau câteva frunze și acesta este materialul săditor. Învățați-vă să lucrați cu un instrument ascuțit și steril, nu folosiți foarfeca, deoarece ea strânge capilarele.
Există câteva metode de înmulțire a violetei prin frunză. Cea mai simplă este butășirea. Dacă aveți o frunză cu mic pețiol, îl puteți păstra, dar dacă este prea lung, atunci îl scurtați cu 3-4 cm, făcând o tăietură oblică. Lăsați frunza să stea cel puțin 20 de minute, pentru ca rana să se prindă.
Unele persoane fac o mică incizie longitudinală pe pețiol, pentru a obține mai mulți pui. În acest caz, e nevoie să lăsați planta la aer mai mult timp, aproximativ 1-2 ore. Important este să nu uitați și să nu o uscați prea tare.
Apropo, dacă v-au transmis o frunză, iar ea s-a ofilit puțin în drum, o puteți reanima. Înmuiați-o în apă simplă răcoroasă, astfel încât pețiolul să rămână la suprafață, el își va restabili elasticitatea.
Frunza este gata de a fi înrădăcinată și acum există 2 modalități: puneți frunza într-un vas cu apă fiartă sau plantați-o direct în sol.
1. Dacă puneți frunza în apă, pețiolul nu trebuie să atingă pereții și baza paharului, iar frunza nu trebuie să fie înmuiată în apă. În caz contrar, ar putea începe procesul de putrezire. E nevoie să urmăriți constant nivelul apei, ca să nu se evaporeze.
De îndată ce apar rădăcinile, puteți repica frunza. Nu așteptați ca rădăcinile să crească mai mult de 1 cm, cu cât sunt mai mici, cu atât planta se acomodează mai ușor.
2. Dacă plantați frunza direct în sol, acesta nu trebuie să fie nutritiv. Folosiți pur și simplu turbă și perlită. De asemenea, puteți repica frunza doar în perlită sau vermiculită, mușchi sphagnum sau chiar nisip grosier. Important este să nu adăugați nici un stimulator de creștere și îngrășăminte. Țineți minte, în natură, totul este aranjat în așa fel că, înainte să mori, trebuie să lași urmași. Respectiv, frunza lăsată fără hrană, va da pui mai rapid decât frunza sătulă, care și așa se simte bine. Iar sistemul radicular, fiind în căutare de mâncare, va umple repede volumul oferit și se va dezvolta bine.
Acum, e timpul să aveți grijă de irigare. Folosiți irigarea cu fitil, ca să nu uscați sau să nu udați excesiv rădăcinile tinere. Treceți fitilul prin gaura de la baza paharului și îl introduceți într-un recipient cu apă fiartă. Folosiți un fir gros de ață sau un șiret, care nu va putrezi în pământ. Până ghiveciul este mic, este suficient să folosiți un șiret subțire, cu condiția că va forma câteva inele în interiorul paharului. Pentru violete mai mature, luați un șiret mai gros.
Butașii plantați trebuie puși în micro-sere, iar dacă aveți o singură frunză, atunci puneți paharul într-o pungă de plastic sau acoperiți-o cu un borcan. Dar nu transferați plantele pe pervazul însorit, pentru că se vor fierbe. Aerisiți periodic sera și verificați răsadurile. Dacă pe pereții și capacul serei se formează condensat, îl ștergeți cu un prosop de hârtie.
Frunzele vor petrece în seră până apar puii, iar când apar, nu se recomandă să scoateți brusc violetele din ea. E nevoie să învățați plantele treptat cu aerul liber, pe parcursul unei săptămâni.
Apropo, pentru stimularea formării descendenților, puteți tăia aproximativ 1/3 din frunză. Dar, înainte să puneți frunza tăiată în micro-seră, lăsați rana să se usuce timp de cel puțin 2 ore.
Dacă prima perioadă frunzele se ofilesc puțin, nu e grav, ele încă nu s-au înrădăcinat. De îndată ce își vor reveni, veți ști că înrădăcinarea a început. Totuși, dacă ceva nu a decurs cum trebuie și frunza nu arată bine o bună perioadă de timp, încercați să o mișcați cu degetul: dacă cade, înseamnă că butașul a putrezit. Nu vă întristați, nu este sfârșitul. A sosit timpul să faceți cunoștință cu a doua metodă de înmulțire.
Înmulțirea prin fragment sau părți ale frunzei. O bucată mică de frunză este material săditor, chiar dacă este puțin mai mare de 1 cm. Singura condiție este că pe suprafața ei trebuie să fie vene, anume din ele cresc pui.
Deci, dacă butașul a putrezit, tăiați partea sănătoasă a frunzei și o sădiți din nou, cel mai bine în perlită pentru că este sterilă.
Sau puteți tăia pe frunză un nou butaș și, la fel, să-l plantați.
Nu aruncați bucățile care rămân, dacă au vene, plantați-le și pe ele.
Puteți chiar să tăiați frunza bucăți și să o sădiți pe fiecare.
Această metodă se folosește și pentru vârfurile tăiate. Beneficiu dublu – frunza dă mai repede urmași și puteți obține o plantă suplimentară.
Singurul dezavantaj este că din fragmente va trebui să așteptați puiul mai mult timp. În cazul condițiilor favorabile, e nevoie de 3 săptămâni să apară rădăcinile și aproximativ tot atât cât să apară puiul. Condițiile favorabile se referă la temperatura de +26…+28°С. La temperaturi mai scăzute veți aștepta mai mult.
Dar, timpul trece repede și curând veți vedea cu mare bucurie cum apare primul pui.
Spor la grădinărit!