De ce să aprindeți slănina sau cum puteți verifica calitatea alimentelor, folosind cele mai simple metode!

Pe rafturile supermarketurilor, toate produsele arată surprinzător de atractive. Dar sunt oare și în interior la fel de calitative ca la exterior?

În selecția de astăzi am adunat metode neobișnuite, dar extrem de eficiente, cum puteți verifica produsele alimentare, pe care le consumați destul de frecvent.

1.Aprindeți slănina

Aprinderea unei bucăți de slănină este metoda din bunici și străbunici, care erau pricepuți în astfel de chestiuni. Slănina de calitate, în primul rând, va începe să ardă, să se topească și să curgă în picături mari de grăsime, iar în al doilea rând, nu va avea miros puternic.

Dacă atunci când îi dați foc slănina nu se grăbește să se topească și începe a mirosi intens a urină, înseamnă că este de la un vier sau porc bătrân, deci nu va avea cel mai bun gust, iar mirosul vă poate alunga orice dorință de a o mânca.

2.Adăugați 1 picătură de iod în lactate

Din păcate, există nu doar persoane corecte și cinstite, iar acest lucru vorbește despre faptul că unii producători greșesc adăugând în lactate amidon, pentru a obține o cantitate mai mare de produs. De cele mai dese ori, acest lucru se întâmplă cu brânza de vaci și cu smântâna fermentată.

Testul la prezența amidonului în brânză sau smântână este foarte simplu: trebuie să adăugați 1 picătură de iod. Dacă produsul lactat îndeplinește standardele de calitate, iodul nu își va schimba culoarea. Iar dacă în produs se ascunde amidonul viclean, atunci iodul va căpăta culoarea verde sau albastră. Infractorul este demascat!

3.Adăugați lapte în ceaiul negru

Această metodă a venit de la adevărații cunoscători ai ceaiului negru – locuitorii Marii Britanii. Dacă ceaiul este într-adevăr de înaltă calitate, atunci când adăugați lapte, obțineți o băutură de culoare portocalie.

Dacă laptele i-a oferit ceaiului culoarea bej deschis sau chiar culoarea pământului, înseamnă că în loc de ceai ați cumpărat „praful drumurilor georgiene”. De regulă, nuanța de pământ se obține atunci când laptele se toarnă în ceaiul ieftin din plicuri.

Atunci când cumpărați ceai infuzie, nu alegeți ceaiul cu frunze mari, acestea sunt frunze mature, iar ceaiul calitativ este din cele mai tinere frunze, care au mărimea de aproximativ 1 cm.

4.Verificați calitatea laptelui cu smântână fermentată

Verificați calitatea laptelui cu 1 lingură de smântână – mai simplu nici că se poate. Ca să înțelegeți dacă producătorul nu cumva a decis să se asigure și să adauge în lapte puține substanțe chimice ”absolut sigure”, pur și simplu turnați lapte în cană, adăugați 1 lingură de smântână fermentată și lăsați amestecul în cel mai cald loc din casă.

Dacă laptele a fost proaspăt și de calitate, atunci peste aproximativ 4 ore, veți găsi în cană un produs acidolactic asemănător cu laptele covăsit sau un lapte acru gustos. Dacă cu laptele nu s-a întâmplat nimic sau el pur și simplu s-a acrit puțin, ar fi cazul să renunțați să mai procurați produsele acestui producător, care nu a trecut testul.

5.Verificați calitatea untului la temperatura camerei

Testul de calitate a untului nu necesită careva produse sau soluții suplimentare. Lăsați-l pur și simplu la temperatura camerei pentru câteva ore.

Untul de calitate deja peste câteva minute se va acoperi cu un strat lucios apetisant de topire, iar peste 2 ore va deveni complet moale și va curge în toate părțile.

Iar dacă producătorul a adăugat în compoziție o cantitate suficientă de ulei de palmier, atunci, chiar și peste 2 ore, veți avea în față bucata de unt, care nu își schimbă forma.

6.Verificați dacă ouăle sunt proaspete cu ajutorul apei

Prospețimea ouălor se verifică în felul următor: dacă oul s-a scufundat la baza paharului cu apă, înseamnă că este proaspăt.

Dacă se adâncește lin – oul nu este foarte proaspăt. Iar dacă iese puțin la suprafață – prospețimea este pusă la îndoială. În cazul în care oul nu se adâncește deloc, atunci ar fi logic să-l întoarceți în magazinul de unde ați făcut cumpărăturile.

7.Verificați calitatea mierii cu oțet

Mierea este un produs costisitor. Iată de ce producătorii necinstiți merg la viclenii serioase pentru ca produsul să cântărească mai mult, deci să vândă o cantitate mai mare și să obțină venituri sporite.

Pentru a face mierea mai grea, se adaugă apă, amidon și făină. Este suficient să diluați puțină miere în apă, apoi să picurați deasupra acid acetic. Dacă începe a sâsâi – ați cumpărat miere de joasă calitate.

Mult spor!