Pandișpanul japonez „Castella” se deosebește de cel clasic prin consistența, gustul și aroma sa. Chiar am putea spune că el nu seamănă cu un blat, ci cu un sufleu mai dens. Merită să-l încercați! Este deosebit!
INGREDIENTE:
-6 ouă medii;
-160 g de zahăr (preferabil, extra fin);
-o linguriță de zahăr vanilat;
-un praf de sare;
-50 g de miere lichidă;
-60 ml de lapte;
-20 ml de ulei rafinat de floarea-soarelui (fără miros);
-150 g de făină;
-30 g de amidon (noi am folosit amidon de porumb).
Toate ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei, deoarece astfel ele se combină mai repede (zahărul se dizolvă mai ușor în ouăle calde)!
Noi am copt pandișpanul într-o tavă pătrată, cu latura de 23 cm și înălțimea de 4 cm.
MOD DE PREPARARE:
1.Separați cu grijă albușurile și gălbenușurile (niciun strop de gălbenuș nu trebuie să ajungă în albușuri: altfel ele nu se vor bate). Puneți albușurile într-un bol curat, degresat și uscat.
2.Dacă mierea este densă, topiți-o până va deveni lichidă. Dar nu uitați să o lăsați să se răcească: adăugați-o în aluat, când va fi călduță (nu fierbinte).
3.Amestecați făina și amidonul, după care cerneți-le de 2 ori printr-o sită măruntă. Astfel ingredientele respective se vor amesteca mai bine și se vor îmbogăți cu oxigen.
De fapt, rețeta presupune utilizarea a 180 g de făină. Dar, având în vedere faptul că aluatul se prepară fără agenți de afânare, făina trebuie să fie mai ușoară (să conțină mai puțin gluten): efectul respectiv poate fi obținut prin înlocuirea unei linguri cu vârf de făină (30 g) cu amidon.
4.Bateți albușurile și un praf de sare cu mixerul pornit la viteză medie, mărindu-o treptat până la mare, până la apariția vârfurilor moi (durează aproximativ 5 minute).
5.Apoi, fără să întrerupeți mixarea, adăugați treptat (în 3-4 porții) zahărul tos combinat cu cel vanilat (pauza dintre reprize trebuie să fie de circa 1.5 minute). Continuați să bateți albușurile până la apariția vârfurilor persistente (timp de încă 1-2 minute după încorporarea zahărului).
6.După aceasta încorporați treptat (câte 2) gălbenușurile în spuma de albușuri, folosind mixerul pornit la viteză mică. Nu mixați îndelung: doar până la omogenizare!
7.Procedând similar (ca la punctul 6), adăugați mierea lichidă. Compoziția trebuie să rămână pufoasă!
8.Adăugați treptat (în 2 porții) făina combinată cu amidonul. Amestecați cu grijă, folosind spatula și realizând mișcări circulare, orientate de jos în sus.
9.Adăugați laptele și amestecați cu spatula până îl veți încorpora complet (prin aceleași mișcări circulare, orientate de jos în sus).
10.Adăugați uleiul și amestecați cu spatula (în mod similar, ca să păstrați volumul aluatului) doar până la omogenizare. Cu cât veți amesteca mai îndelung, cu atât aluatul se va lăsa mai mult.
11.Transferați aluatul obținut în tava tapetată cu hârtie de copt. Răspândiți-l uniform.
12.Apoi, introducând 2 frigări de lemn până la fundul tăvii, trasați linii în zigzag prin aluat (atât în direcție verticală, cât și pe orizontală). Astfel veți scoate eventualele bule de aer din el (același efect poate fi obținut prin lovirea tăvii de masă — alegeți varianta, care vă place).
13.Introduceți îndată tava în cuptorul preîncălzit până la 170°C (programul jos-sus, fără convecție), așezându-o pe raftul mijlociu. Coaceți pandișpanul timp de 15 minute. Apoi reduceți temperatura până la 160°C și coaceți-l pe parcursul a încă 30-35 minute. Verificați dacă este gata prin testul cu scobitoarea (dacă o scoateți uscată din mijlocul pandișpanului, înseamnă că el este gata).
Aveți grijă să încingeți cuptorul până când aluatul va fi gata: altfel, așteptând încălzirea cuptorului, el se va lăsa și pandișpanul nu va fi pufos și înalt!!! De asemenea, orientați-vă după caracteristicile cuptorului dumneavoastră, ca să nu ardeți pandișpanul.
14.Lăsați pandișpanul să se răcească timp de 10-15 minute în tavă. Apoi răsturnați-l pe o altă bucată de hârtie de copt și îndepărtați-o pe cea, pe care s-a copt, de pe suprafața lui. Lăsați-l să se răcească complet.
15.După aceasta presărați-l cu zahăr pudră, porționați-l și serviți-l ca prăjitură. Este într-atât de gustos, încât nu necesită neapărat însiropare și cremă! Chiar dacă este foarte proaspăt, el poate fi secționat cu mare acuratețe, fără să se fărâmițeze și să-și modifice forma (este moale, elastic și ferm).
16.Dacă vreți să-l folosiți în calitate de blat pentru tort, cel mai bine ar fi să-l lăsați să se odihnească: înveliți-l în folie alimentară și dați-l la frigider pentru aproximativ 24 ore. Astfel el va deveni încă mai moale, mai gustos și va putea fi tăiat cu ușurință în 2-3 blaturi (noi am obținut un pandișpan cu înălțimea de 5 cm).
17.Așa arată pandișpanul, când este rupt cu mâinile:
Ca să obțineți un pandișpan cu structură poroasă, foarte măruntă, bateți foarte bine albușurile și nu adăugați praf de copt sau bicarbonat de sodiu în aluatul lui!
Încercați această rețetă! Suntem siguri că veți rămâne mulțumiți de rezultat și veți pregăti pandișpanul japonez foarte frecvent, ca să vă bucurați familia și prietenii!
Vă dorim poftă bună alături de cei dragi!