1.Prea repede
Nu vă grăbiți cu plantarea. Sădind plantele în câmp deschis înainte ca temperatura aerului să atingă 20-25°C, obțineți o întârziere în creștere și un randament mai scăzut. Puteți planta răsadurile mai devreme doar sub peliculă sau în sere.
2.Puțină lumină
În umbră, ardeii devin fragili, încep să crească prea lungi și cad de la vânt. În această stare ei nu produc roade. Iar pentru ca ardeii să nu sufere de insuficiență de lumină, aceștia trebuie plantați mai rar – la o distanță de cel puțin 25 cm unul de altul și 60 cm între rânduri.
3.Mai bine mai mici, decât mai adânc
Ardeii, ca și copacii, au sistem radicular. Iată de ce, aceștia nu trebuie plantați prea adânc. Cel mai bine este să fie plantați exact cum au crescut în răsadniță. Este foarte important în perioada de producere a răsadurilor să nu permiteți plantelor de ardei să crească prea lungi.
Răsadurile lungi nu pot fi plantate culcate, ca cele de tomate. Ardeiul se adâncește până la cotiledoni. Iar cel mai bine, să nu fie adâncit defel: atunci răsadul nu va ”sta” mult timp în același por.
4.Suporturile sunt utile
Deși ardeii plantați alături se sprijină reciproc, totuși ei trebuie legați. În caz contrar, pe vreme de ploaie și vânt, ardeii vor cădea la pământ atât de tare, încât ar putea fi scoși cu rădăcină.
Palisarea este obligatorie pentru toate soiurile, și în special pentru hibrizi, care se caracterizează printr-o creștere puternică. Legarea urgentă este necesară atunci când ramurile se rup la o atingere ușoară.
5.Nu e castravete, dar totuși…
Ardeii suportă transplantarea mai bine decât castraveții, dar totuși suferă mult și se adaptează greu. Pentru a păstra nedeteriorată o mare parte a rădăcinilor, răsadurile trebuie plantate folosind metoda transferării din vasul, în care au crescut.
Se recomandă să renunțați chiar și la transplantare, ca să nu deteriorați rădăcinile.
6.Nici cald- nici rece, nici umed – nici uscat
Ardeiul se teme de frig și de…căldură. Deja la temperaturi de peste 35°С, florile încep să se scuture. Pe lângă aceasta, ardeiul adoră apa, însă nu tolerează inundațiile. Dacă exagerați cu udatul, obțineți același rezultat – cad florile și ovarele.
Ardeii trebuie irigați ca și castraveții, des și câte puțin. Astfel scădeți temperatura și se formează legume mari. Apropo, ardeii răspund cel mai pozitiv, comparativ cu alte culturi, la irigarea cu picătura.
7.Este periculos să afânați prea adânc solul
Deși rădăcinile ardeilor nu se află la mare adâncime, totuși solul trebuie afânat la fiecare 2 săptămâni. Acest lucru nu se face tare adânc, la doar 2 cm. Dacă veți răni rădăcina, planta se va ofili și va muri sau pur și simplu vor cădea toate florile și ovarele.
Puteți evita ceastă procedură periculoasă mulcind plantațiile cu rumeguș, ace de pin sau paie cu o grosime de cel puțin 7-10 cm.
8.Fertilizarea este obligatorie
Ardeii sunt goi în interior, însă trebuie hrăniți de parcă ar fi plini. Fertilizarea în câmp deschis se efectuează o dată la 1-1,5 săpămâni. Ardeii adoră azotul și potasiul, mai puțin – fosforul.
Cu toate acestea, plantele nu tolerează îngrășămintele în exces. Asigurați-vă că respectați cantitățile și în niciun caz nu adăugați materie animală (bălegăr) proaspătă: vor apărea legume putrede.
9.Polenizarea nu este în plus
Ardeiul este o plantă cu polenizare directă, însă, după cum arată practica, este posibilă și polenizarea încrucișată cu diferite soiuri ce cresc în apropiere. Acest lucru se întâmplă cu ajutorul insectelor.
S-a observat de mult: dacă pe teren sunt plantate mai multe soiuri de ardei, recolta întotdeauna este mai bună.
10.Țineți departe bolile și dăunătorii
Pentru prevenirea bolilor (iar ardeii au multe), trebuie să prelucrați culturile cu orice preparat care conține cupru, o dată sau de două ori pe sezon. Cel mai bine ar fi să folosiți preparate cu uz sistemic.
Este necesar să monitorizați apariția bolilor și să prelucrați plantele, la timpul potrivit, de afide și acarieni. Iar dacă ardeii dumneavoastră au fost afectați de omizi, utilizați preparatele specializate împotriva dăunătorilor. Dacă veți rata momentul, omizile devin rezistente la otravă.
Spor la grădinărit!