Cenușa de lemn este un îngrășământ disponibil și adesea chiar gratuit pentru plante. Cu toate acestea, ea nu este potrivită pentru orice situație. În acest articol veți afla care plante agreează cenușa și care dintre ele pur și simplu vor muri atunci când o veți folosi.
În primul rând, trebuie să știți că cenușa are proprietăți alcaline. Acest lucru înseamnă că trebuie să aflați nivelul de aciditate al solului înainte de a o folosi pe terenul dvs. În cazul în care solul este deja alcalin, aplicarea suplimentară de cenușă nu este benefică. Cenușa trebuie folosită doar pe soluri ușor acide și acide.
Consecința logică a acestui fapt este că cenușa nu trebuie aplicată plantelor cărora le plac solurile acide. Printre acestea se numără majoritatea coniferelor, dar și afinii, călinii, sorbușii, caprifoiul, hortensiile etc. De obicei, cenușa este folosită ca îngrășământ, deoarece conține mult potasiu. Dacă plantele cărora le plac solurile acide au nevoie de reîmprospătare, este mai bine să folosiți sulfat de potasiu în loc de cenușă.
Ar fi o idee bună să aplicați cenușa primăvara, în săpătură. Astfel, solul va fi îmbogățit, iar plantele vor putea fi plantate. Trebuie să aplicați aproximativ 1 găleată la 3-4 metri pătrați (strat subțire de cenușă). De asemenea, cenușa poate fi folosită pur și simplu ca îngrășământ: pentru aceasta, 1 cană de cenușă se diluează într-o găleată de apă (10-12 l). Se amestecă bine și se udă plantele cu ea. Cenușa nu numai că adaugă elemente folositoare în sol, dar îl și afânează. Roșiilor, verzei și ardeilor le place cel mai mult cenușa – le puteți hrăni cu cenușă fără frică (dacă solul este acid sau ușor acid).
Spor la grădinărit!